Gala Green Report 2025 laat zien waar de groene transitie plaatsvindt
Green Report
De groene transitie wordt een realiteit, maar hoe voorbereid zijn de projecten op de systemische impact? Hoe kunnen technologie en innovatie een duurzame toekomst vormgeven, in de context van klimaat- en economische druk? Ontdek de belangrijkste bekroonde initiatieven in Roemenië en hun uitdagingen.
Miliarde van verpakkingen terug in de economie, industriële technologieën die kritieke risico's verminderen, openbare en private projecten met duidelijke impactindicatoren. De Green Report 2025 Gala, gehouden op 22 januari, heeft initiatieven bekroond die in Roemenië de duurzaamheid omzetten in functionele infrastructuur.
De vijfde editie van De Green Report Gala kwam op een moment waarop de groene transitie niet meer kan worden geëvalueerd op basis van beloften.
De bekroonde projecten werden geanalyseerd op basis van resultaten, schaalbaarheid en het vermogen om langdurige verandering teweeg te brengen.
Het thema van de editie, „De vonk van Prometheus”, legde de nadruk op de verantwoordelijkheid bij het gebruik van technologie en hulpbronnen in een context van klimaat- en economische druk.
De boodschap van de editie. De kracht vereist onderscheidingsvermogen
De oprichtster van Green Report, Raluca Fișer, sprak over de betekenis van het thema van dit jaar.
„Prometheus bracht vuur naar de mensen, symbool van vooruitgang, maar ook van risico. Vandaag hebben we een vergelijkbare kracht in handen: technologie, innovatie en het vermogen om de toekomst te vormen. De vraag is of we deze kracht gebruiken om een duurzame toekomst op te bouwen of dat we deze uit handen laten glippen”, zei Raluca Fișer.
Vanuit het perspectief van het overheidsbeleid benadrukte minister van Milieu, Diana Buzoianu, de noodzaak om van reactief beleid over te stappen op planning.
„Roemenië kan geen milieubeleid meer voeren met instrumenten van gisteren. Aanpassing aan klimaatverandering betekent risicobeheer, digitalisering en datagestuurde beslissingen”, aldus Diana Buzoianu.
De juryleden en het beoordelingsmechanisme
De vijfde editie van de Green Report Gala werd beoordeeld door een multidisciplinair jury, bestaande uit experts met ervaring in duurzaamheid, economie, energie, fiscaliteit, strategie en circulaire economie.
De samenstelling van de jury was bedoeld om de complexiteit van de groene transitie te weerspiegelen en om projecten te beoordelen voorbij de puntuele impact, op basis van hun vermogen om functionele en duurzame systemen te bouwen.
Voor Ramona Jurubiță, Country Managing Partner bij KPMG, was de context waarin de projecten werden beoordeeld gekenmerkt door een structurele verandering.
„Klimaatgerelateerde risico's kunnen niet meer worden gezien als externe variabelen of reactief worden aangepakt; ze zijn geëvolueerd tot directe operationele en financiële risico's”, legde Ramona Jurubiță uit, en benadrukte dat duurzaamheid niet meer slechts een conformiteitsthema is, maar een kwestie van economische continuïteit en natuurlijk kapitaalbeheer.
Dezelfde evolutie werd waargenomen door Andreea Mitiriță, partner bij PWC Roemenië, die al drie jaar deel uitmaakt van de jury van de Green Report Gala.
Ze merkte de rijping van de ingediende initiatieven op, „van moedige initiatieven tot volwassen en relevante oplossingen voor onze samenleving”, en waardeerde het feit dat duurzaamheid steeds meer wordt behandeld als een strategische richting, en niet als een geïsoleerde oefening.
Vanuit het perspectief van energie en industriële transformaties benadrukte Ovidiu Popescu, partner bij Deloitte Roemenië, een duidelijke paradigmaverschuiving.
„Innovatie en investeringen verschuiven geleidelijk van incidentele projecten met beperkte impact naar slimme, geïntegreerde, schaalbare en repliceerbare oplossingen”, zei Ovidiu Popescu, en onderstreepte het belang van projecten die systeemeffecten kunnen genereren.
Voor Raluca Popa, partner bij EY Roemenië voor belastingen, was de strengheid van het beoordelingsproces essentieel.
„De beoordeling van projecten gebeurde op basis van verschillende criteria voor elke prijscategorie, overeengekomen door alle juryleden”, legde Raluca Popa uit, en benadrukte dat de doelstelling vergelijkbaarheid en duidelijkheid in de evaluatie was, ongeacht het domein van de ingediende projecten.
De anticipatie werd in de jury ingebracht door Diana Stafie, oprichter en foresight-strateeg bij Future Station, die de projecten ook vanuit de toekomstgerichte voorbereiding beoordeelde.
Volgens haar is „de projecten die de infrastructuur van de toekomst bouwen degenen die duurzaamheid beschouwen als een langetermijninvestering, niet als een momentopname”, met de nadruk op veerkracht en aanpassingsvermogen.
Op haar beurt wees Marius Brînzea, directeur strategie bij Recilcad'or, op het verschil tussen incidentele interventies en systeemimpact.
„Projecten met systemische impact vereisen tijd, middelen en een visie die de korte termijn overstijgt”, legde Marius Brînzea uit, en onderstreepte het belang van continuïteit en langetermijnopbouw.
Het beoordelingsmechanisme
Het beoordelingsproces was gestructureerd in twee fasen.
In de eerste fase beoordeelde elk jurylid onafhankelijk de ingediende projecten op basis van de criteria voor elke categorie, met scores van 1 tot 10.
In de laatste fase motiveerden de juryleden hun scores, om een coherente en transparante evaluatie van elk project te waarborgen.
De projecten met de hoogste cumulatieve scores werden uitgeroepen tot winnaars, en waar de competitie zeer hoog was, besloot de jury meerdere prijzen toe te kennen.
De winnaars van de Green Report 2025 Gala
- Veolia Roemenië - Uitmuntendheid in energie-efficiëntie;
- TechBolide - Uitmuntendheid in milieuinovatie;
- GreenWEEE International - Uitmuntendheid in milieuinovatie;
- Gemeente Reșița - Uitmuntendheid in publieke administratie;
- Decathlon Roemenië - Uitmuntendheid in circulaire economie;
- Camere de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România - Uitmuntendheid în educație de mediu;
- HEINEKEN Roemenië - Uitmuntendheid în gestionarea consumului de apă;
- Blue - Uitmuntendheid în transport sustenabil;
- Enten Systems - Uitmuntendheid în agri-food;
- Asociația Locus - Uitmuntendheid în proiecte de conservare a patrimoniului natural;
- Let’s Do It, Romania! - Uitmuntendheid în educație de mediu.
Cine au fost candidații la premiile de excelență
Excelență în inovație de mediu
Olympus Foods România a înscris noul centru logistic și depozitul frigorific High Bay de la fabrica de lapte Brașov, inaugurat în 2024, o investiție de peste 40 milioane euro.
Depozitul stochează peste 32.000 de paleți, are o amprentă la sol de șase ori mai mică, reduce energia de refrigerare cu 20-25% și emisiile cu aproximativ 500 t CO2/an.
Divanul Verde a sprijinit șase afaceri din turism, obținând cinci certificări EU Ecolabel și o certificare Travelife. Măsurile au redus consumul de apă cu 5-10%, energia cu 10-15%, au evitat 10-20 t CO2/an per locație și au deviat aproximativ 25% din deșeuri de la depozitare.
GreenWEEE International a înscris GRINNER, sistem industrial care detectează baterii litiu-ion în DEEE cu 99% acuratețe, procesează 4,5-5 t/oră și reduce cu aproximativ 90% riscul de incendii.
Proiectul, validat la Buzău, este finanțat prin Horizon Europe și are recuperare a investiției în mai puțin de 3 ani.
TechBolide a participat cu platforma pentru eco-insule inteligente PNRR, care integrează peste 4.000 de puncte și a înregistrat 4,6 milioane de colectări și 75.000 de utilizatori activi.
Sistemul optimizează rutele, reduce costurile și emisiile și asigură trasabilitate prin Power BI.
Genesis BioPartner transformă deșeurile biodegradabile în energie și fertilizanți prin digestie anaerobă, reducând emisiile cu circa 80.000 t CO2/an.
Procesele sunt complet trasabile și auditate prin ISCC EU și ISCC PLUS.
Grup Șerban Holding aplică agricultură regenerativă pe aproximativ 10.500 ha, cu 2.378 t CO2 captate sau evitate, certificate Agreena.
În 2024, a valorificat 97% din deșeuri, a instalat 250 kWp fotovoltaic și a redus consumul de apă prin irigații moderne pe aproximativ 2.500 ha.
Asociația Ecoteca a înscris platforma nuebine.ro, lansată în 2024, cu peste 1.500 de vizitatori unici și aproximativ 20 de sesizări valide verificate și transmise autorităților.
Datele sunt publice și susțin intervenții bazate pe dovezi.
SGS România a candidat cu IMPACT NOW, un cadru integrat pentru climă, circularitate, natură și asigurare ESG, care sprijină companiile în evaluarea și gestionarea impactului de mediu.
Asociația Alianța pentru Pădure a propus proiectul pentru Parcul Izvor, cu un ghid de management al parcurilor urbane sustenabile, bazat pe date științifice și planificare participativă.
Asociația Peisagiștilor din România a dezvoltat Registrul Verde, extins la 28 de locații, cu 1.514 beneficiari direcți și 42.567 indirecți, pentru inventarierea și monitorizarea spațiilor verzi urbane.
Agricola International a demonstrat, printr-un proiect-pilot, că aproximativ 30% din apa potabilă a unui abator de 100.000 pui/zi poate fi înlocuită cu apă epurată reutilizată, echivalentul consumului lunar pentru circa 1.300 de persoane.
Excelență în economia circulară
RetuRO a colectat 7,5 miliarde de ambalaje și a trimis la reciclare peste 522.000 de tone de PET, sticlă și aluminiu.
Ratele de colectare au depășit 80%, cu vârfuri de 94%, iar 93-96% dintre ambalaje intră efectiv în reciclare, printr-o rețea de nouă centre regionale.
Grup Șerban Holding a atins o rată de valorificare a deșeurilor de 97% în 2024, reciclând 16,5 tone de plastic și 13,2 tone de hârtie și carton.
Modelul este susținut de fotovoltaice (250 kWp) și certificat Agreena pentru 2.378 t CO2 captate sau evitate.
Genesis BioPartner transformă deșeurile biodegradabile în energie și fertilizanți agricoli, reducând emisiile cu peste 80.000 t CO2/an.
Procesele sunt complet trasabile și auditate prin ISCC EU și ISCC PLUS.
Decathlon România operează ateliere de reparații în toate magazinele și un hub de 1.000 m2.
În 2025, 60% din schiuri și 18% din biciclete vândute provin din fluxuri de recondiționare, cu o rată de reparabilitate de 74%.
Programul Auchan de colectare a uleiului alimentar uzat, activ din 2019, funcționează în 43 de magazine.
Până în august 2025, au fost colectați peste 1,6 milioane de litri, evitând poluarea a 1,6 trilioane de litri de apă și emisii de aproximativ 2,3 kg CO2/litru.
DGASMB - „Iubibili din nou” - recuperează și recondiționează jucării de pluș prin implicarea a peste 60 de vârstnici.
Până la finalul lui 2025, proiectul vizează minimum 1.000 de jucării salvate de la deșeuri.
Al doilea proiect DGASMB colectează și redistribuie anual peste 12 tone de bunuri, prelungind durata de viață a produselor și reducând nevoia de resurse noi.
FINAQUA reciclează 400-500 kg de filtre la fiecare 1-2 luni și elimină peste 1 milion de sticle PET/an prin sisteme de filtrare instalate în gospodării, birouri și HoReCa.
Excelență în agri-food
Enten Systems a digitalizat fermele de legume prin stații meteo și platforma „Plant-as-a-Sensor”.
Pe un eșantion de 50 de fermieri, soluția a economisit aproximativ 350.000 m3 de apă, a redus pesticidele cu 30% și a crescut randamentele cu până la 200%, reducând totodată emisiile din transport cu până la 40% prin date de trasabilitate în timp real.
Grup Șerban Holding lucrează pe peste 10.500 ha în agricultură regenerativă (no-till, cover crops), certificat Agreena pentru 2.378 t CO2 captate sau evitate.
Irigațiile de precizie pe aproximativ 2.500 ha reduc consumul de apă cu 25-40%, iar lanțul agroalimentar integrat a raportat zero incidente majore de siguranță alimentară în ultimii 5 ani.
PepsiCo a înscris un program de agricultură regenerativă pe 20 ha, pe o perioadă de 5 ani, în parteneriat cu fermieri români de cartofi.
În al doilea an, ferma pilot a atins emisii nete zero, concomitent cu creșterea producției, toate practicile fiind monitorizate digital prin CropTrak și auditate extern.
Auchan Retail România dezvoltă din 2019 programul „Filierele Auchan”, care include 100 de filiere cu produse românești, multe certificate GlobalG.A.P..
Modelul asigură trasabilitate completă, reduce consumul de apă, energie și pesticide și oferă fermierilor parteneriate stabile și prețuri predictibile pentru investiții pe termen lung.
Excelență în educație de mediu
Art Mirror a reprezentat România la London Design Biennale 2025, cu proiecte de artă și economie circulară.
În atelierele sale, 50 de persoane cu dizabilități au reutilizat 10 kg de dopuri de plută, iar instalații din deșeuri au fost expuse timp de o lună la Cluj, folosind arta digitală pentru educație climatică.
Let’s Do It, Romania - #Doers School a implicat în 2025 40 de școli din 23 de județe, cu 8.200 de elevi și 430 de profesori, în peste 150 de activități locale.
Programul transformă școlile în laboratoare civice de educație de mediu, cu raportare anuală transparentă.
Asociația Ecoteca - Școala ECO este prima platformă din România care transformă datele de mediu din școli în indicatori măsurabili.
În 2024, 76 de școli au generat „scoruri ECO” publice, folosite pentru ghidarea investițiilor în infrastructură verde.
Asociația Ecoteca - Proiectul ECO Student a instalat automate RVM în 4 universități, colectând peste 70.000 de ambalaje în 6 luni de la 47.000 de studenți.
Voucherele sunt utilizate în rețele de cantine și magazine, integrând economia circulară în viața de campus.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România - „Plantăm Pădurea CCIFER” a mobilizat angajați din peste 100 de companii, rezultând în 23.000 de copaci plantați și aproximativ 876 t CO2 compensate.
Programul leagă sportul, educația de mediu și împădurirea, cu indicatori clari de impact.
Fundația Pădurea de Mâine - „Pădurea din curtea școlii” a creat mini-păduri Miyawaki în 3 localități în 2024, cu 950 de puieți și peste 100 de elevi implicați.
În 2025, proiectul se extinde cu 1.400 de puieți într-o școală specială din București.
Asociația pentru Mobilitate Socială și Educație Democratică - EcoFashion a implicat 370 de beneficiari direcți, dintre care 350 de elevi, în activități de ecologie, biodiversitate și arii protejate.
Proiectul a inclus 2 acțiuni de ecologizare și ateliere non-formale în Cheile Turzii.
Asociația pentru Mobilitate Socială și Educație Democratică - EcoVentura a creat Grupuri de Acțiune pentru Mediu în școli, implicând 844 de elevi și 21 de profesori.
Au fost realizate peste 40 de activități, iar structurile GAM funcționează și după finalizarea finanțării.
DS Smith Recycling România - „Experience Room” transformă depozitul de reciclare din Ștefănești într-un spațiu educațional senzorial.
Peste 500 de vizitatori au participat deja, iar conceptul urmează să fie extins la Timișoara.
Asociația Civic Arieș - „Colț de Pădure” a transformat o grădină școlară de 65 m2 într-un laborator viu de educație ecologică.
Proiectul a implicat 500 de elevi, 50 de tineri mentori și 40 de profesori și părinți.
Asociația Civic Arieș - EcoVibe a implicat 891 de elevi și 15 profesori din Cluj-Napoca, cu două Festivaluri Școlare Verzi și dotarea unei săli de clasă în aer liber.
Proiectul face parte dintr-o strategie educațională pe termen lung.
Asociația Civic Arieș - Arieș EcoEscape a dezvoltat un joc educațional de tip „escape room”, testat cu 135 de tineri și utilizat în 12 sesiuni educaționale.
Instrumentul este replicabil în orice școală, inclusiv în Săptămâna Verde.
Asociația The Da Vinci System - Forest BirdBox a organizat 40 de ateliere în 4 școli, implicând peste 1.000 de elevi care au construit 50 de căsuțe pentru păsări din lemn reutilizat.
Proiectul include ghiduri educaționale folosite ulterior de profesori.
Asociația The Da Vinci System – Arieș EcoLab a implicat 1.102 elevi și 49 de profesori în 4 laboratoare EcoTech, folosind 55 de EcoKit-uri Arduino.
20 de elevi au devenit lideri de mediu și au propus 4 politici școlare.
Asociația The Da Vinci System - Laboratorul Ecologic Arieș. În 11 luni, 1.033 de elevi au participat la peste 150 de activități în 3 laboratoare de ecologie complet dotate.
Proiectul a inclus 4 târguri de științe și rețele locale de mentori.
Asociația Environ - „Baterel, Eroul Reciclării” a implicat în 14 ediții 3.000 de școli și 250.000 de copii, colectând aproximativ 520 t de deșeuri.
Programul este un reper național în educația despre DEEE și baterii.
Asociația Ecoteca - Biblioteca de Mediu centralizează peste 5.500 de resurse și are aproximativ 800 de vizitatori unici lunar.
Platforma este utilizată de elevi, profesori, autorități și companii pentru alfabetizare ecologică.
World Vision România / PepsiCo - „Vreau în clasa a 9-a” a sprijinit 90 de elevi din mediul rural, cu un buget total de 560.000 USD din 2021.
Din 2025, programul include educație în agricultură sustenabilă și mediu.
Universitatea din București - Geoparcul Țara Hațegului. Rețeaua EduGeoparc a implicat între 2015-2025 15.000 de elevi, 600 de profesori și 400 de voluntari.
Proiectele includ știință cetățenească și educație climatică aplicată.
Asociația Tășuleasa Social - „Ziua Bună pe Via Transilvanica” a mobilizat în 2024 3.400 de persoane, 84 de școli și 151 de grupuri, pe un traseu de aproximativ 1.600 km.
Este cea mai amplă acțiune de ecologizare simultană de pe traseu.
Asociația Potaissa Art - Generația Verde a implicat 634 de elevi și 30 de profesori, modernizând două laboratoare de biologie.
Proiectul lucrează sistematic pe 16 teme de mediu.
Asociația Potaissa Art - EcoEdu a implicat 510 elevi și peste 2.000 de beneficiari indirecți, cu 80% dintre participanți declarând schimbări de comportament.
Proiectul a produs 7 broșuri digitale și peste 40 de materiale media.
Pachamama România - „Fii Parte din Schimbare” a ajuns la aproximativ 8.000 de elevi și profesori în 40 de școli.
Programul este susținut de Roșia Montană Marathon, care generează peste 25.000 euro/localitate/an.
Institutul Bancar Român (IBR) a format peste 1.100 de participanți prin 21 de cursuri ESG, inclusiv certificarea CESGA.
Prin proiectul MiCreS, dezvoltă microcredite europene în finanțare durabilă.
Școala Mihai Florin - Volumul „Deșeurile municipale” (2021) a fost tipărit în 500 de exemplare și este utilizat ca suport didactic la UPB.
Introduce indicatori operaționali pentru PAYT și raportare Eurostat.
Asociația Merci Charity Boutique - Proiectul de Împuternicire Economică a fost implementat în 14 licee, cu 500 de elevi și 20 de profesori.
Proiectul integrează sustenabilitatea și economia circulară în curricula liceală.
EFdeN - European Institute for Sustainability - a dezvoltat TechnoBuild 4.0, un proiect câștigător al unui grant de 50.000 euro, cu un pilot implementat într-un liceu tehnologic.
Programul formează competențe pentru construcții durabile.
ADI ECO Buzău 2009 - „Juniorii Reciclării” a implicat 54 de școli, 2.924 de elevi și 463 de profesori, colectând 68,9 t de deșeuri reciclabile.
Proiectul este gândit ca program anual județean.
Școala Gimnazială Orbán Balázs - Proiectele de învățare prin servicii au implicat peste 1.200 de beneficiari, cu plantări, compostare și ecologizări locale.
Impactul este vizibil în relația școală - comunitate.
Maspex România - „Tedi și prietenii naturii” a implicat 83.800 de copii și 3.844 de cadre didactice în 3 ani, prin materiale educaționale gratuite pentru preșcolari.
SALUBRIS SA - „Programul de educație, creație și protecție a mediului” a implicat 1.000 de elevi, a colectat peste 2 t de deșeuri și a crescut nivelul de cunoaștere a colectării separate de la 40% la 80%.
Academia Oamenilor de Știință - Almanahul Mediului este publicat anual din 2009 și este folosit ca instrument de alfabetizare ecologică de elevi și studenți.
Imprim Center Total - Univers3D a implicat peste 300 de copii în ateliere STEM cu bioplastic PLA, combinând printarea 3D cu educația de mediu.
Bigger Picture - Expoziția interactivă măBUCURcăEȘTI a avut peste 5.000 de vizitatori copii, 52 de școli și peste 150 de profesori, folosind preponderent materiale reciclate.
Școala Gimnazială Nr. 1 Orășeni Deal - „Clubul Pădurii” a implicat 250 de elevi și 50 de părinți, dezvoltând infrastructura educațională „Poteca Teilor”, deschisă publicului.
Excelență în campanii de mediu
Let’s Do It, Romania! - Ziua Națională de Curățenie a devenit din 2025 eveniment oficial prin lege.
Edția 2025 a mobilizat 270.000 de voluntari și a colectat 427.000 de saci de deșeuri, atingând un total de 2,9 milioane de participanți și 3,5 milioane de saci colectați din 2009.
Lidl România - Programul „Cu Apele Curate” a finanțat în ediția 2023 13 ONG-uri cu aproape 2 milioane de lei, colectând 164.576 kg de deșeuri, dintre care 23.378 kg plastic.
Inițiativele au implicat 26.889 beneficiari direcți și peste 220.000 indirecți, în toate marile bazine hidrografice.
DS Smith Recycling România - „Experience Room” transformă depozitul de reciclare de la Ștefănești într-un spațiu educațional permanent.
În faza pilot, peste 500 de vizitatori din 15 școli au participat, iar 95% au evaluat experiența drept foarte relevantă; proiectul urmează să fie extins la Timișoara.
Asociația pentru Mobilitate Socială și Educație Democratică - EcoFluencer a implicat 1.057 de elevi și a format 25 de profesori, asigurând integrarea educației de mediu în școli.
20 de elevi au devenit creatori de conținut, iar campania digitală a ajuns la peste 10.000 de persoane, cu schimbări măsurabile de comportament.
Asociația Pastel - Programul „Refresh” a ajuns în 2025 la ediția 6.0, cu acțiuni recurente de ecologizare în zone naturale-cheie.
În șase ediții au fost colectate peste 12 tone de deșeuri, cu peste 500 de voluntari implicați și mii de beneficiari indirecți.
Asociația Alucro - Every Can Counts, prezent în 21 de țări, promovează reciclarea dozelor de aluminiu prin artă și educație.
În România, rata de reciclare a crescut de la 35% în 2022 la 74-78% în 2025, cu rezultate superioare în județele unde campaniile sunt recurente.
Federația Băncilor pentru Alimente din România - „Arta de a nu risipi nimic”, desfășurată la Art Safari în 2025, a combinat arta imersivă cu educația despre risipa alimentară.
Campania a avut peste 2.000 de participanți la vernisaj, 1,3 milioane de reach media, 900.000 de persoane atinse prin Edenred și 571 chestionare completate.
Asociația ENVIRON - COMUNIDAR, „merindarul urban” al economiei circulare, a fost implementat în 11 comunități și clădiri de birouri, cu 15.000 de vizitatori și 7.500 de obiecte refolosite.
Impactul estimat este de 565 t CO2 evitate, iar modelul este replicabil în companii și cartiere.