Libertatea de exprimare ca un virus, iar cenzura ca un vaccin? Von der Leyen nu a spus asta

În mass-media întâlnim adesea declarații scoase din context și distorsionate ale politicienilor. De data aceasta, este vorba despre Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. În postările apărute pe internet, i-au fost atribuite cuvinte controversate, stârnind nemulțumirea unei părți a opiniei publice. Să analizăm mai îndeaproape această situație.

„Ursula von der Leyen spune că libertatea de exprimare este ca un virus, iar cenzura este vaccinul său. Politicienii UE vor să ne reducă la tăcere” – avertizează unul dintre utilizatorii platformei X. Pe internet au apărut alte postări similare, iar majoritatea au fost însoțite de un videoclip în care președinta Comisiei Europene pare că rostește aceste cuvinte.

Este important de menționat că sursa acestei informații este contul @RadioGenoa, care publică în mod regulat știri false și este cunoscută pentru răspândirea narațiunilor pro-ruse. Postarea originală în limba engleză a fost publicată pe 26 aprilie 2025 și apoi din nou 30 mai. Ambele postări au aproximativ 500.000 de vizualizări (stare la 17.06.2025).

Ursula von der Leyen spune că libertatea de exprimare este ca un virus, iar cenzura este vaccinul său. Politicienii UE vor să ne reducă la tăcere. pic.twitter.com/JNn9HSX7Xt

— RadioGenoa (@RadioGenoa) 30 mai 2025

Astfel de acuzații aduse președintei CE nu sunt ceva nou. Postări similare în social media au apărut deja în mai 2024 și au reapărut la câteva luni, repetat constant, câștigând popularitate. Un post din februarie 2025 a comentat chiar și Elon Musk. 

Ascultăm, apoi evaluăm 

Nu respingeți imediat această informație, dați-i o șansă – poate de data aceasta este adevărată? În plus, postarea conține video, care ar trebui să fie dovadă. În film, Ursula von der Leyen spune (traducerea proprie a autoarei):

Poate, dacă considerăm manipularea informațiilor ca pe un virus – în loc să tratăm infecția, odată ce s-a răspândit, ceea ce corespunde dezinformării – mai bine este să imunizăm organismul pentru a preveni infectarea. Exact despre asta este vorba în prebunking. Deoarece dezinformarea constă în faptul că oamenii o transmit altora [...]. Pe măsură ce cunoștințele noastre cresc, șansele de a fi manipulați scad. Acest lucru construiește reziliența societății, de care vom avea nevoie.

Declarația originală în limba engleză suna astfel:

Perhaps, if you think of information manipulation as a virus – instead of treating an infection, once it has taken hold, that is debunking – it is much better to vaccinate so that the body is inoculated. Prebunking is the same approach. Because disinformation relies on people passing it on to others (...). As the knowledge goes up, our chance of being influenced goes down. That builds up to society's resilience that we will need. 

Se pare că, de fapt, președinta CE a folosit o comparație cu un virus și un vaccin, dar într-un context complet diferit față de cel prezentat de unii internauți. Ea a comparat manipularea informațiilor și dezinformarea cu un virus, iar prebunking – adică acțiunile menite să dezvolte abilități de gândire critică și să conștientizeze existența dezinformării și modalitățile de răspândire a acesteia – cu o vaccinare.

Prebunking nu înseamnă cenzură 

Prebunking nu înseamnă cenzură – este o metodă de a crește rezistența societății la dezinformare. Spre deosebire de cenzură, care limitează accesul la informație, prebunking constă în furnizarea de cunoștințe și instrumente care să le permită oamenilor să recunoască mai bine manipularea. Scopul este să îi învețe să ia decizii în mod independent, bazate pe surse de încredere.

Rezumat

Ursula von der Leyen nu a spus că „libertatea de exprimare este ca un virus, iar cenzura este vaccinul” – postările din social media i-au atribuit cuvinte pe care nu le-a rostit. Președinta Comisiei Europene a folosit într-adevăr o metaforă cu un virus și un vaccin, dar a făcut referire la fenomenul dezinformării și la strategia de prebunking, adică la acțiuni menite să construiască reziliența socială, printre altele, prin dezvoltarea abilităților de recunoaștere a manipulării.

Afirmația că Ursula von der Leyen vrea să introducă cenzura provine cel mai probabil din convingerea că acțiunile de combatere a dezinformării conduc la restricționarea libertății de exprimare. Este o interpretare exagerată a declarației președintei CE, care în filmul atașat postării nu face referire nici la libertatea de exprimare, nici la cenzură.

Prezentarea interpretărilor subiective ca fiind fapte este o practică frecventă, care distorsionează mesajul și poate influența percepția asupra persoanelor sau subiectelor – mai ales în social media, unde simplificările se răspândesc rapid.