Învățăm în dormitor, bucătărie și pivniță. Despre școlile secrete din Afganistan
Kapitál
Din 2021, fetele din Afganistan au fost interzise să meargă la școală. Cu toate acestea, dorința lor de a se educa este susținută de numeroase organizații locale. Una dintre acestea, LEARN Afghan, înființează în întreaga țară școli secrete și îi învață pe afgani, de exemplu, robotică sau jurnalism.
Din anul 2021, fetele din Afganistan au interdicție de a merge la școală. Dorința lor de a învăța însă este susținută de numeroase organizații locale. Una dintre ele, LEARN Afghan, creează în întreaga țară școli clandestine și îi învață pe afgani, de exemplu, robotică sau jurnalism.
Hafiza visa încă de mică să devină jurnalistă. Citea constant ziare și urmărea știrile la televizor. Își imagina cum, într-o zi, ea va informa lumea despre ceea ce se întâmplă. Când era în clasa a VIII-a, într-o zi, talibanii au închis școala pe care o frecventa. „Clasa mea era doar pentru fete și ne plăcea foarte mult să învățăm. După anunțul (despre închiderea școlilor), a avut loc o profundă tulburare, unele dintre noi plângeau, în timp ce altele stăteau tăcute, în șoc total,” scrie Hafiza (menționează doar prenumele pentru siguranța sa) pe blogul LEARN Afghan. Această organizație oferă educație fetelor din Afganistan chiar și după ce, în 2021, talibanii au preluat puterea și au interzis fetelor peste doisprezece ani să meargă la școală. Interdicția de a frecventa școala a fost doar unul dintre multele pași și măsuri împotriva drepturilor fetelor și femeilor din țară.
Inițial, Hafiza s-a simțit pierdută și furioasă. Însă, în timp, a decis că va merge totuși după visul său. A început să învețe online – prin cursuri pe YouTube sau cu ajutorul cărților. A învățat limba engleză și lucru cu calculatorul. A aflat de la o prietenă despre LEARN Afghan și s-a alăturat programului lor online. „Treptat, am progresat și mi-a revenit speranța,” scrie Hafiza, care mai târziu a devenit și membră a clubului de jurnalism online de la LEARN Afghan și astăzi predă de trei ori pe săptămână limba engleză pentru organizație, fără a primi onorariu.

În subsolul spitalului
Povești similare despre cum fetele afgane nu s-au dat bătuți sunt sute, ba chiar mii, în întreaga țară. La multe dintre ele, a fost organizația LEARN Afghan. Fondatoarea sa, Pashtana Durrani, am întâlnit-o la o conferință în Bangkok, capitala Thailandei. A vorbit într-un panel alături de o altă afganeză și un afganez, care, la fel ca ea, trăiesc în exil și sprijină comunitățile afgane restricționate de guvernul taliban din străinătate.
Când talibanii s-au întors la putere în august 2021, au început să limiteze sistematic drepturile fetelor și femeilor. Pe lângă educație, au interzis și libertatea de mișcare în public, adunările sau munca în anumite sectoare: de exemplu, femeile nu pot călători cu transportul public fără însoțitor masculin. Organizația internațională Human Rights Watch atrage, de asemenea, atenția asupra faptului că femeile nu se pot exprima public și că au reguli stricte despre cum și unde trebuie să se acopere. Noile ordine și legi, în ultimii cinci ani, au dus și la o accesibilitate mai redusă a femeilor afgane la servicii medicale și la creșterea violenței de gen. Multe femei au ajuns în închisoare pentru încălcarea acestor reguli. Recent, talibanii au adoptat, de exemplu, un nou Cod de justiție pentru divorțul conjugal, care, potrivit experților, creează spațiu pentru căsătorii timpurii și nu mai oferă femeilor instrumente pentru a părăsi căsătoria.
Pashtana Durrani, cu o eșarfă bej cu flori pe cap și cu o pasiune admirabilă, vorbea la Bangkok despre motivele pentru care susține de ani buni fetele din țara sa în educație. „Deținem școli pentru că sunt singurele spații sigure pentru fete, unde se pot mobiliza, în loc să fie date în grija familiilor lor,” a spus ea. Căsătoria la vârste mici și legăturile matrimoniale forțate sunt, de asemenea, consecințe ale situației economice în deteriorare. Potrivit Programului de Dezvoltare al Organizației Națiunilor Unite, aproximativ 85% din populația afganeză trăiește cu mai puțin de un dolar pe zi.

LEARN Afghan a început să funcționeze în zonele rurale chiar înainte de venirea talibanilor, tocmai pentru că și în zonele rurale fetele doreau să meargă la școală, dar adesea nu aveau acces la ea. După revenirea talibanilor, organizația s-a extins, astăzi sprijină peste șaptezeci de profesoare care predau în peste două mii de eleve în nouăsprezece școli clandestine din optsprezece provincii. Ele învață atât față în față, cât și prin educație digitală și radio, care, din 2018, a ajuns la peste șase milioane de oameni. În plus, au creat platforma educațională HELA App, unde elevii pot descărca materiale educaționale și pot învăța chiar și în cazul unei pene de internet.
„Avem școli care sunt în camere de oaspeți, chiar și în dormitoarele familiilor. Avem școli în bucătării sau în pivnița spitalului,” spune Durrani. „Este mai mult o mișcare decât doar o școală ca spațiu. La noi, sunt locuri sigure, unde fetele găsesc speranță, socializează și își creează amintiri, devin persoanele pe care și le doresc.” Acestea au diferite dimensiuni, iar Pashtana Durrani spune că ar deschide o școală chiar și pentru o singură fată. Însă, ele apar din nevoia comunității – fie a profesorilor ale căror școli au fost închise, fie a familiilor. În același timp, comunitățile știu cel mai bine cum trebuie să funcționeze școlile pentru ca talibanii să nu afle despre ele.

Încredere în comunitatea locală
Școala clandestină din pivnița spitalului are, de fapt, sens total – și fetele trebuie să meargă la spital, astfel încât prezența lor, chiar și în număr mare, să nu fie suspectată. Cu toate acestea, au fost nevoite să ia măsuri de siguranță: „În spital, foloseau Walkie Talkie pentru a organiza plecarea fetelor în perechi și nu toate odată,” își amintește Durrani. „Evaluarea situației o las în totalitate pe profesoare și pe familii,” adaugă ea.
„Câștigarea încrederii părinților și a comunității nu a fost deloc ușoară la început,” spune asistenta profesoarei Haya (pseudonim pentru siguranța ei), care a co-fondat școala în provincia Baghlan. „Am construit încrederea prin comunicare continuă, discuții regulate cu părinții și demonstrarea progresului fetelor lor. Am organizat întâlniri cu părinții pentru a asigura transparența și pentru a-i convinge că fiicele lor învață într-un mediu sigur și de susținere,” povestește despre strategia sa.
Despre corpul didactic, Durrani spune că, fără ei, nu ar putea face această muncă. În conversația noastră, își amintește de o situație în care, în Afganistan, a picat internetul și fetele care foloseau educația online nu s-au mai putut conecta. „Atunci, am pierdut sute de eleve. Profesorii au telefonat la casele lor, una câte una, pentru a le convinge să revină la școală.” Cadrele didactice au căutat strategii pentru a motiva copiii să revină la școală, într-o situație în care mulți se temeau că telefoanele lor ar putea fi ascultate.
„Una dintre cele mai mari provocări pe care le întâmpinăm sunt resursele limitate, inclusiv accesul la tehnologie și internet stabil,” spune Haya.

Inteligența artificială și sănătatea mintală
Deși internetul nu este fiabil, LEARN Afghan nu vrea ca fetele afgane să rămână în urmă față de lumea întreagă. În afară de materiile tradiționale din programa școlară, organizația caută modalități prin care fetele pot învăța robotică, lucru cu AI, design web sau jurnalism – adică profesii care, în țară, sunt interzise femeilor.
„Avem un club care, momentan, se concentrează pe fabricarea protezelor de membre prin inteligență artificială, deoarece în Afganistan există un număr mare de copii afectați de mine,” spune Durrani, considerând tehnologia unul dintre domeniile în care tinerele femei se vor putea angaja în viitor. „În conducerea AI, încă nu sunt femei tinere, nu este o platformă feministă. Însă am speranța că fetele noastre vor deveni parte a acestei industrii și o vor schimba,” adaugă.
Pe lângă tehnologie, LEARN Afghan vede sensul și în educația fetelor în domeniul medical, pentru a putea sprijini comunitățile lor. Deoarece talibanii au interzis femeilor să studieze medicina, LEARN Afghan pregătește tinere pentru a fi, de exemplu, moașe în comunitățile lor, adică pentru profesii pe care, în țară, trebuie să le exercite în principal femeile, din motive religioase. O femeie însărcinată va căuta o doctoriță, nu un doctor. „Ne-am dori ca, mai târziu, să înființeze clinici de nașteri,” spune Durrani despre planurile sale mari. „Vom ajuta la înființarea clinicii, dar vrem ca acestea să fie independente. Scopul nostru este, în primul rând, să rezolvăm criza educației în perioade de conflict,” adaugă.
În LEARN Afghan, se concentrează, de asemenea, pe educația în domeniul sănătății mintale. „Anul acesta, începem un program de doi ani pentru specialiste în sănătate mintală. Acesta va permite formarea de consiliere și terapeute pentru comunități. Afganistanul are o rată ridicată a suicidului în rândul femeilor și o rată mare a depresiei, iar pentru a rezolva această problemă, avem nevoie de terapeute locale, autohtone, care înțeleg mai bine situația.”
Chiar și învățătoarele au motivația lor pentru a lucra în școlile clandestine. „Vreau ca, în viitor, fetele de azi să devină mame informate, conștiente și motivate, care pot crește generații mai bune,” spune Mehrsa (pseudonim), o învățătoare de 25 de ani de la școala din provincia Herat. „Fetele merg la școală chiar și în situații dificile. Învățând, visează,” spune Haya.
„Nu cunosc fete și femei mai încrezătoare decât cele din școlile noastre,” afirmă Durrani. „Dacă o fată decide să meargă la școală în țara în care este interzis, dacă o femeie decide să învețe în țara în care este interzis, nu îi poate lipsi încrederea în sine. Această încredere provine din faptul că are încredere în ea și în un Afganistan mai bun,” adaugă ea. De asemenea, crede că Afganistanul va depăși și această perioadă întunecată, iar apoi fetele, pentru care educația creează spațiu, vor modela o nouă față a țării.
Textul a fost realizat cu sprijinul Fundației Rosa Luxemburg Stiftung, cu reprezentare în Republica Cehă. Răspunderea pentru conținut revine exclusiv editorului; pozițiile exprimate în text nu trebuie neapărat să reprezinte opinia fundației.